Într-un bazin de aclimatizare sunt 300 de peștișori, aduși în România de mai puțin de-o săptămână. Temperatura este menținută artificial la 15-20 de grade Celsius astfel încât puii de doradă să crească și să se dezvolte. Pentru că-s mici, plăpânzi și vulnerabili, sunt îngrijiți tot timpul și mediul lor e controlat de către biologi.
Puietul de doradă a fost luat din apele calde ale Italiei, din Marea Adriatică. Salinitatea mării e mai mare în Mediterana decât în Marea Neagră, iar biologii testează zilnic apa din bazin și-o țin tot timpul sub control.
Dacă experimentul biologilor de la Constanța va reuși, va deveni un succes cu potențial economic uriaș. Românii preferă fructele de mare sau dorada, iar 90% din peștele pe care îl consumăm provine din export. Țara noastră mai produce doar 10% din peștele pe care îl consumăm, dar aclimatizarea doradei ar relansa acvacultura pe scară largă.
Dorada a ajuns pe cale naturală și în Marea Neagră, pentru că temperatura apei a crescut în ultimii ani. Recent, pescarii au prins doradă și la Constanța și Agigea.
Studii recente arată că românii mănâncă între 4 și 6 kilograme de pește într-un an. Chiar și la un consum atât de mic, producem și mai puțin. Ni s-au schimbat și gusturile și nici nu mai avem mari unități de producție de pește autohton. În restaurantele în care saramura de crap era vedeta meniurilor și-au făcut loc, în ultimii ani, dorada, somonul și fructele de mare. În piețe, dorada costă 40 de lei pe kilogram și este importată din Grecia, Italia, Franța și Spania.
Specialiștii spun că o revigorare a acvaculturii este absolut necesară în țara noastră. Numărul unităților de producție scade de la an la an. Iar alimentația, chiar dacă nu mai este dictată de sloganul “nicio masă fără pește”, nu poate fi lipsită de acizii grași, vitaminele și mineralele din pește.
