Cristina Chiriac, președinte CONAF: „Un deficit excesiv este tolerabil dacă avem creștere economică și temperăm inflația”

Pe agenda guvernului se află în acest moment un set de măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, amplificat excesiv și nedorit în prima jumătate a anului. Înțelegem că expansiunea deficitului bugetar este o problemă acută a României și ar putea altera șansele de  accesa banii europeni, dar ar putea afecta chiar stabilitatea financiară a țării.

Însă, cu exact șase luni înainte de începerea anului fiscal 2024 guvernul ar fi trebuit să lucreze intens la arhitectura bugetului pentru anul viitor, inclusiv la calibrare aritmeticii fiscale, cu cifrele cheie ale taxelor și impozitelor. Oricare ar fi argumentele necesității unor modificări ample în interiorul unui an fiscal, pentru a susține economia, guvernele trebuie să fie transparente și să respecte principiul predictibilității, esențial pentru evoluția economiei.

Dacă prognoza inițială pe care s-a construit bugetul anului în curs s-a dovedit a fi greșită, așa cum avertiza și Consiliul Fiscal, atunci guvernul trebuie să-și recalibreze cheltuielile dacă dorește să-și reducă deficitul.

Cheltuielile pentru infrastructură au promovat creșterea, ceea ce a adus investiții private și evident, nu recomandăm reduceri în acest domeniu. „Nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult deficitul bugetar, ci natura deficitului. Orice cheltuială care promovează creșterea economică este binevenită. Accidentala amplificare a deficitului trebuie discutată cu Comisia Europeană și trebuie acceptată în acest moment, fără penalizări, în condițiile articulării unui buget solid pentru anul viitor. În definitiv marea provocare în fața economiei este inflația globală, consecințele pandemiei, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și încetinirea economiilor europene. Un deficit bugetar mai mare este tolerabil în contextul în care cheltuielile promovează creșterea economică.” a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Majorările salariului minim impuse mediului privat, fără a se lua în considerare productivitatea sectorială, sunt însă măsuri populiste, care ar trebui evitate. Creșterea salariului minim trebuie calibrată în funcție de evoluția inflației.

Soluția majorării poverii fiscale are un dublu efect negativ: amplifică inflația și încetinește creșterea economică. Dacă inflația se inflamează, scade consumul și, totodată scad veniturile bugetare, chiar dacă s-ar majora taxele pe consum. Efect dual nedorit, aproape nul asupra deficitului bugetar și negativ asupra creșterii economiei.

De altfel ultimul exercițiu de majorare intempestivă a poverii fiscale derulat anul trecut s-a dovedit ineficient pentru buget și dezastruos pentru afacerile mici și mijlocii. Recomandarea noastră este de a renunța la modificările de filosofie fiscală în timpul anului fiscal și de pregătire a bugetului pentru anul viitor, negociat cu toți partenerii sociali, în care argumentele tuturor actorilor implicați și afectați de matematica bugetară să fie prezentate și analizate.

Majorarea cotelor de TVA pare a fi soluția ideală pentru rezolvarea crizei deficitului bugetar. Declarațiile politice  sugerează o aliniere a cotelor de TVA reduse către nivelul superior pentru a obține venituri bugetare suplimentare.

„Avertizăm însă că cea mai mare taxă pe consum, în acest moment este inflația. Impactul acesteia asupra venitului real a fost substanțial. Inflamarea inflației a avut și un efect indirect asupra gospodăriilor și afacerilor deoarece a dus înăsprirea politicii monetare. Ratele mai mari ale dobânzilor au afectat consumul și-au redus accesul afacerilor mici și mijlocii la creditare bancară.” a adăugat Cristina Chiriac.

Majorarea cotelor de TVA implică scumpirea mărfurilor și serviciilor și are ca efect atât reducerea consumului populației, cât și impulsionarea inflației. Reducerea consumului ar afecta atât creșterea economiei, cât și, implicit, pe cea a veniturilor bugetare. În plus, creșterea cotelor de TVA ar da peste cap estimările de reducere la 7-8% a ratei inflației până la finalul anului, influențând negativ politica monetară. Atragem atenția că românii cu resurse financiare limitate sunt principalii beneficiari ai produselor și serviciilor cărora li se aplică cotele reduse, cheltuind o mare parte din bugetele lor pentru aceste articole și servicii. Ca atare, în eventualitatea unei majorări a TVA pentru industria hotelieră, de exemplu, guvernul ar trebui să folosească aceste venituri suplimentare pentru a compensa limitarea accesului persoanelor cu venituri modeste la aceste servicii, prin menținerea voucherelor de vacanță și chiar majorarea lor.

În contextul discuțiilor privind eventualele măsuri care vor fi luate pentru reducerea deficitului se plasează și idea tăierii facilităților fiscale privind tichetele de masă.

În prezent, aproximativ patru milioane de angajați sunt beneficiari de tichete, iar șapte din zece angajați consideră că tichetele de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului salarial. Reamintim că în România există peste un milion de angajați care câștigă salariul minim. Pentru ei, orice sumă în plus reținută din salariu va avea un impact considerabil. Trecem printr-o perioadă cu inflație persistentă, iar puterea de cumpărare a angajaților scade de la o lună la alta.

Tăierea unei facilități fiscale în cazul tichetelor de masa și al voucherelor de vacanță, respectiv aplicarea CASS – 10%, va avea un impact negativ asupra tuturor jucătorilor din economie. Dacă ar fi aprobate, măsurile ar duce instantaneu la scăderea puterii de cumpărare și a venitului net total.

Din cauza presiunii inflaționiste, bugetele companiilor nu vor mai permite o alocare suplimentară pentru cheltuielile cu beneficiile extrasalariale. Deja România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai mari taxe pe muncă, iar creșterea acestora nu va face decât să conducă la scăderea puterii de cumpărare a angajaților români.

În contextul creșterii taxelor, mediul privat fie va diminua valoarea tichetelor de masă acordate angajaților, fie va elimina acordarea de tichete, sau nu va mai crește valoarea nominală a acestora, chiar dacă legislația va permite acest lucru. Oricare dintre aceste scenarii va conduce la scăderea venitului net total al salariaților.

Traversăm o perioadă în care este necesară creșterea venitului net total, din cauza inflației. Scăderea venitului are și alte efecte indirecte, precum imposibilitatea de a mai plăti rate bancare, de a achiziționa produse alimentare de mai bună calitate, de a asigura un trai decent.

Soluții de recalibrare a bugetului: listări la Bursă, reforme

Pentru a stopa amplificarea deficitului bugetar guvernul poate revizui lista de cheltuieli a statului și poate lua măsuri ferme pentru a reduce evaziunea fiscală, în special în colectarea TVA. Cifrele arată că statul pierde zeci de miliarde din necolectarea TVA la actualele cote.

Pentru bugetul anului viitor însă recomandăm guvernului să ia în calcul listarea la Bursa de Valori a unor pachete de acțiuni la companiile unde este acționar majoritar. Exercițiul din această vară în care Hidroelectica s-a listat la Bursă a demonstrat că există o piață internă interesată și că, dacă statul și-ar fi lansat oferta sa amânată de mulți ani, de a vinde un pachet din acțiunile gigantului energetic, ar fi colectat suficienți bani pentru a-și menține deficitul în echilibru și a-și susține cheltuielile de investiții.

Guvernul trebuie să analizeze care sunt companiile pe care le-ar putea lista la Bursă anul viitor. Efectul ar fi benefic nu doar pentru bugetul de stat, ci și pentru faptul că o listare la Bursă asigură profitabilitate mai mare la întreprinderile de stat, care s-ar putea traduce prin dividende suplimentare și venituri fiscale de la acele companii. Încasările din vânzarea acțiunilor deținute de stat ar contribui direct și la veniturile bugetului de stat.

Altă idee asupra căreia guvernanții trebuie să mediteze pentru calibrarea politicii fiscale este construirea unei opinii publice favorabilă reformelor. România a eșuat în tentativa de a implementa reformele sugerate de partenerii europeni, esențiale de altfel nu doar pentru atragerea fondurilor europene, ci și pentru evoluția viitoare a economiei românești, deci pentru bunăstarea populației.

Creșterea nivelului de trai nu se poate realiza prin majorări de salarii și pensii în condițiile unei economii fragile, acompaniată de o monedă slăbită.

Bunăstarea nu se poate impune fără creștere economică, iar pentru asta sunt necesare reforme ample. Guvernul trebuie să discute cu națiunea aceste reforme, necesitatea lor, efectul lor și costurile asociate. Nu putem opta pentru reforme doar într-o criză precum cea din 2009-2010. Nici atunci nu am făcut schimbările amânate, ci am corectat, prin austeritate, erorile anterioare. Avem nevoie de consens în rândul oamenilor asupra necesității reformelor și de o flexibilitate și luciditate a guvernului cu privire la cerințe.

A treia condiție obligatorie a obținerii bunăstării, implicit a reducerii deficitului bugetar, este investiția în economie. În esență, a conchis Cristina Chiriac „un climat investițional bun, sănătos necesită însă reforme și predictibilitate. Exact ce ne pregătim acum să amânăm și să ignorăm.”