Meșterii populari vă așteaptă la Târgul de mărțișoare de la Muzeul de Artă Populară din Constanța
Mărţişoare croșetate, din ceramică, din hârtie, scoici sau coji de ou. Sunt noile tendinţe de la târgul organizat la Muzeul de Artă Populară din Constanța, dedicat micilor podoabe ce vestesc primăvara, ajuns la cea de-a XIX-cea ediție. Cei aproape 40 de meşteri populari nu se lasă mai prejos nici anul acesta şi şi-au arătat măiestria, căci doar așa se duce mai departe o tradiţie veche, precum cea a mărțișorului. Târgul este deschis până pe 1 martie.
Îndrăgostită de flori, de culori și de tot ce înseamnă frumos, Iuliana Pavel nu face doar mărțișoare croșetate, ci spune și povestea fiecărei flori, simbolistica și mesajul ei. Iar pasiunea pentru croșetat are rădăcini încă din copilărie.
”Încă de la primele ore de lucru manual am simțit această atracție de a croșeta și de a pune cumva amprenta mea dincolo de modelul clasic și ușor ușor am adaptat și dezvoltat aceast talent și am simțit cum fiecare floare mă cheamă, spre exemplu intuitiv imi plac culorile și am zis ok dincolo de clasicul mac roșu cum poate fi altfel și am descoperit macul de california, macul de himalaya, macul de cultură și am fost uimită de diversitatea florilor și de fiecare poveste pentru că fiecare floare este unică, precum femeia”, a declarat Iuliana Pavel, creator mărțișoare
O altă atracție a Târgului de Mărțișoare deschis la Muzeul de Artă Populară Constanța sunt mărțișoarele din ceramică, iar întregul proces de creație este extrem de migălos, dar și plăcut în același timp, ne mărturisește Andreea, cea care dă viață argilei cu multă pricepere și talent.
”Întâi le modelez după le las să se usuce, apoi le bag în cuptor. La început așa arată și după ce stă 12 ore la cuptor a doua zi când le scot asa arata, primul proces biscuitarea se numește, eu folosesc forme de prăjituri. Și mi se pare drăgut că la fel ca prăjiturile și ceramica intră în cuptor se coace, apoi se glazurează după ardere exact așa arată”, a declarat Andreea Cioară, creator mărțișoare
Aparte sunt și mărțișoarele din coji de ou, dar și cele realizate prin tehnica spiralării hârtiei sau quilling.
”Cum este să lucrați cu coaja de ou? Frumos pentru că nu știi ce iese, surpriza este la final o dată ce ele s-au spart și s-au așezat încerc cumva să le induc o direcție necesară și potrivită gustului meu final”, a declarat Laura Macri, creator mărțișoare
„Două tehnici diferite de lucru cu hârtia vorbim despre quilling așa se numește tehnica formatul A4 tăiat la 2 mm la 2 mm și jumătate, rulat modelat, lipit + sau papaerstone, pietre din hârtie straturi de hârtie succesive, lipite, presate, tăiate, șlefuite și lăcuite ca să reziste la apă”, a declarat Cristian Mihăilă, creator mărțișoare
Vedete la târg sunt și mărțișoarele din mărgele. Micuțele pietricele colorate sunt folosite pentru a crea piese din portul popular tradițional, flori sau alte podoabe ce vestesc primăvara.
”Anul acesta am lucrat și costume tradiționale în miniatură care respectă canoanele zonelor etnografice și ce m-a bucurat foarte mult sunt persoanele care au recunoscut zona, am mai lucrat floarea vieții, simbol prezent în toate religiile, flori de primăvară, ghiocei, narcise, o mulțime de lucruri mărgelite, pentru că așa mă relaxez eu și găsesc inspirație”, a declarat Epsen Memet, creator mărțișoare
Deşi mai sunt câteva zile până vine primăvara oficial, clienţii s-au înghesuit în jurul standurilor în căutarea mărţişorului perfect. Târgul de mărțișoare a ajuns deja la ediția cu nămărul 19 și a devenit un reper pentru cei care apreciază tradiția și autenticitatea.
”Am ales doar mărțișoare originale, mărțișoare care păstrează o anumită linie, mărțișoare care nu pot fi cumpărate din magazinele cu marfă chinezească de exemplu, sunt mărțișoare lucrate de către expozanți iar târgul nostru a ajuns la cea de-a 19 ediție este incredibil nu stim cand a trecut timpul dar ne bucuram ca este deja o traditie, constăntenii il asteapta si toata lumea stie unde sa se indrepte”, a declarat Cerasela Dobrinescu, muzeograf Muzeul de Artă Populară Constanța
Mărţişorul a fost atestat de etnologi încă din secolul XX drept un obicei de 1 martie. Încă de pe atunci se purta firul făcut din aţă roşie şi albă, iar tradiţia a fost păstrată până în zilele noastre. Se spune că cine poartă mărţişorul va fi ferit de rele şi va avea noroc şi bunăstare tot anul. Târgul de mărțișoare este deschis la Muzeul de Artă Populară, până pe 1 martie, între orele 09.00 -18.00.
