Între reformă și revoltă. Schimbări majore pentru psihologi

După 20 de ani fără schimbări, legea care reglementează profesia de psiholog este pe punctul de a fi rescrisă. O reformă așteptată de mult, dar care stârnește reacții dure în breaslă: unii psihologi spun că noua formulă ar putea aduce mai multe riscuri decât soluții, în principal pentru viitorii specialiști.

Cadrul legislativ care reglementează profesia de psiholog în România este în vigoare din 2004 și nu a mai fost modificat de mai bine de 20 de ani. În tot acest timp, standardele europene s-au adaptat ciclului Bologna, un sistem care stabilește niveluri clare de studii și competențe pentru absolvenți, în timp ce legea românească a rămas depășită și nealiniată realităților europene.

Astfel, psihologii români care vor să profeseze în alte țări se lovesc de bariere: diplomele lor nu sunt recunoscute automat, iar pentru a lucra în Franța, Germania sau Spania trebuie adesea să ia cursuri suplimentare. În schimb, colegii lor din statele aliniate Bologna au acces mult mai ușor pe piața muncii europene.

În plus, propunerea legislativă mai prevede introducerea unui examen standardizat precum cele din domeniul medical și juridic, unul din aspectele care a atras critici în breaslă.

Principalele temeri legate de această propunere vizează îngreunarea accesului în profesie și a practicii de zi cu zi, din cauze birocratice. Președintele Colegiului Psihologilor din Constanța susține însă că aceste temeri nu sunt justificate, mai ales că proiectul se află momentan în consultare publică și a primit numeroase amendamente.

Proiectul urmează să fie înaintat Senatului, pentru dezbatere, și analizat în comisiile de specialitate.