Reforma pensiilor speciale trece după luni de blocaj și milioane de euro suspendate

Luni de blocaj, cinci amânări și peste 230 de milioane de euro din fonduri europene, suspendate. După un parcurs tensionat, reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, cunoscute drept pensii speciale, a primit, în cele din urmă, undă verde. Dincolo de decizia Curții însă, rămâne realitatea socială: prăpastia dintre pensiile minime și cele speciale alimentează frustrarea românilor și erodează încrederea lor în justiție. Iar avertismentele nu întârzie să apară. Specialiștii spun că noile reguli ar putea crea dezechilibre în sistem și ar pune presiune suplimentară pe o justiție deja suprasolicitată.

Curtea Constituțională a aprobat reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, după mai multe luni de dezbateri și cinci amânări ale deciziei. Noua lege prevede că pensia judecătorilor și procurorilor nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani. În prezent, retragerea este posibilă chiar și înainte de 50 de ani, cu minimum 25 de ani vechime.

Legea ar fi trebuit să intre în vigoare încă de la 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că reforma va mai parcurge o serie de pași legislativi până la promulgarea și aplicarea sa definitivă.

„CCR-ul a declarat că această lege este constituțională. Urmează acum promulgarea de către președinte și intrarea ei în vigoare și aici avem o problemă. Legea, așa cum a fost ea gândită urma să aibă efecte începând cu ianuarie 2026. De aceea, este posibil și sper, pentru sănătatea sistemului juridic, să avem o retrimitere a președintelui a acestei legi către Parlament, acesta urmând să modifice  doar data de intrare în vigoare pentru a avea o calritate juridică mai mare”, a declarat Răzvan Pantelimon, analist politic.

Reforma pensiilor de serviciu este un jalon din PNRR, de care sunt legați aproximativ 230 de milioane de euro, bani suspendați în prezent până la o evaluare finală din partea Comisiei Europene.

În același timp, specialiștii avertizează că, deși aprobarea poate părea o victorie în spațiul public, riscurile nu sunt de neglijat. Potrivit acestora, un sistem al justiției deja suprasolicitat ar putea fi pus sub presiune suplimentară, iar serviciile la care apelează cetățenii ar putea deveni și mai lente decât sunt în prezent.

„La momentul ăsta cred că reducerea acestor avantaje afectează până la urmă felul în care se va face justiția. În domeniile astea sensibile, vocația nu este suficientă.  Și atunci când o să avem un termen la soluționarea unor cazuri de divorț sau moștenire sau un proces cu vecinul care ți-a zgâriat mașina și o să îți dea termen peste doi ani de zile, o să ne întrebăm de ce. Pentru că ne-am bucurat că s-a tăiat de la magistrați”, a declarat Răzvan Pantelimon.

Pentru mulți constănțeni, decizia CCR este una echitabilă, care corectează o nedreptate majoră în sistemul pensiilor. În același timp, unii cred că întârzierea nu ar fi fost atât de mare dacă nu ar fi existat reaua-voință a celor de la putere.

„E mai mult decât corect. E un furt de ani de zile. Ei sunt puși acolo în slujba poporului. Ei au confundat slujba asta cu buzunarul propriu”, a declarat Nicolae Voicu.

„Ce au făcut ei pentru aceste pensii speciale? Nimic. Au întârziat cu această decizie din rea-voință”, a mai declarat un pensionar.

Premierul României, Ilie Bolojan, a salutat decizia CCR și a anunțat că luna viitoare va prezenta un nou proiect de lege, menit să continue corecțiile din sistem.