Cele mai bune prietene ale unei femei sunt bijuteriile ei! O camee romană descoperită la Tomis spune povestea modei și fidelității din Antichitate

Cu siguranță ați auzit adesea celebra expresie potrivit căreia „cele mai bune prietene ale unei femei sunt bijuteriile ei”. Dincolo de farmecul ei modern, această idee pare să fi fost valabilă și în urmă cu aproape două milenii, în Tomisul secolului al III-lea d. Hr., acolo unde frumusețea, statutul social și fidelitatea față de puterea imperială se întâlneau într-un obiect de mici dimensiuni, dar de o valoare simbolică aparte.

Este vorba despre un medalion-pandantiv cu camee, aflat astăzi în colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Piesa a fost descoperită în anul 1962, la Constanța, într-un mormânt de inhumație cercetat pe strada Traian, în zona fostului restaurant „Ciuperca”.

Realizată din aur și sardonix, o piatră semiprețioasă utilizată frecvent în Antichitate, bijuteria datează de la începutul secolului al III-lea d. Hr. Deși măsoară doar 2,5 centimetri și cântărește 2,5 grame, medalionul deschide o fereastră spre lumea rafinată a modei romane, dar și spre universul credințelor și al apartenenței sociale din acea perioadă.

Structura medalionului este simplă, dar elegantă. Rama a fost realizată dintr-o foaie de aur, ale cărei margini au fost îndoite prin batere la cald pentru a forma o bordură. Decorul este completat de impresia unei împletituri, obținută prin gravarea unor liniuțe ușor înclinate, un detaliu discret, dar rafinat.

Elementul central al piesei este cameea ovală, pe care a fost gravat un portret feminin. Identitatea personajului nu este cunoscută cu exactitate, însă specialiștii presupun că reprezentarea ar putea fi inspirată de imaginea unei împărătese din dinastia Severilor. Un indiciu important îl constituie coafura specifică epocii, asemănătoare celor purtate de Plautilla, Iulia Mammaea sau Iulia Soaemias.

Pe camee, șuvițele sunt redate prin linii paralele și adânci, care urmăresc linia frunții, coboară spre tâmple, sunt date după ureche și formează un rulou cu marginea împletită, așezat pe ceafă și la baza gâtului. Portretul feminin este realizat din profil, în stratul alb al pietrei. Chipul are frunte înaltă, urechi atent conturate, nas ușor turtit, buze strânse și bărbie proeminentă. Gâtul lung și elegant este completat de detaliile veșmântului, cu falduri în formă de V în zona pieptului.

Dincolo de funcția estetică, o astfel de bijuterie avea și un rol de protecție, numit apotropaic. În același timp, ea funcționa ca semn al statutului social și al apartenenței purtătoarei la o anumită clasă. Cameele cu reprezentări ale împărăteselor romane nu erau doar podoabe, ci și purtătoare de mesaj. Imaginea femeilor imperiale putea exprima fidelitatea față de puterea romană, apartenența la clasa militară sau chiar la aristocrația municipală.

Astfel, micul medalion descoperit la Tomis nu este doar o bijuterie. Este o mărturie despre gust, identitate, credință și putere, despre felul în care femeile Antichității își purtau nu doar frumusețea, ci și statutul, protecția și loialitatea.

Informațiile sunt prezentate pe baza studiului semnat de Ana Cristina Georgescu-Hamat și Tiberiu Potârniche, „Camee de epocă romană, cu reprezentări feminine, aflate în colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța”, publicat în revista Pontica, nr. 55/2022.

Reclama zilei:

„DE ÎNCHIRIAT patru prăvălii cu sau fără camerile lor – inclusiv pivnițe, electricitate, apă canal – vis-a-vis Sanatoriul Eforiei. Adresa Vila Lorica Panozza – Carmen Sylva, sau chiar la clădire.”