MINAC. 22 iulie. „Sărbătoarea Durerii”. Funeraliile Regelui Ferdinand, doliul național și acțiunile din Constanța

Pe data de 20 iulie 1927, la ora 2:15 a.m., la Palatul Peleș din Sinaia, monarhul României, Ferdinand I Întregitorul (1914-1927), și-a dat obștescul sfârșit în brațele soției sale, Regina Maria. Guvernul a decretat opt zile de doliu național, ziarele vremii au avut chenare negre și au cenzurat rubricile de cancan, iar instituțiile publice au arborat drapelul în bernă. Spectacolele publice, concertele și activitățile de divertisment au fost complet suspendate. Acest lucru s-a întâmplat, evident, și în orașul Constanța.

Pe data de 22 iulie 1927, ziarul Dacia a publicat proclamația dată de prefectul județului Constanța, Radu Roșculeț, text pe care îl reproducem mai jos: „Cu durere în suflet aduc la cunoștință populațiunei din județul și municipiul Constanța că în noaptea de 19 spre 20 iulie, la orele 2 și 15, Măria Sa Regele Ferdinand, Făuritorul României Mari și protectorul tuturor marilor reforme naționale și sociale, s-a săvârșit din viață în urma unei grele suferințe. Sufletele românilor au primit cu o nemărginită părere de rău greaua pierdere pe care o încearcă în ilustra personalitate a Suveranului lor iubit și respectat, care cu prețul celor mai dureroase sacrificii, a contribuit la realizarea  sfântului nostru ideal național de veacuri, precum și la consolidarea pe temeliile cele mai solide a Patriei întregite. În clipele dureroase de acum suntem datori ca, oțelindu-ne sufletele, să ne punem speranțele în viitorul de aur al neamului românesc și să dorim viitorului nostru rege Mihai aceeași glorioasă domnie ca și cea a ilustrului său bunic, astăzi săvârșit din viață.”

Comunitățile etnice din oraș au reacționat imediat, arătându-și regretul față de decesul suveranului și manifestându-și sprijinul față de familia regală. Liga cetățenilor români de origine germană din Dobrogea (comunitatea număra peste 16.000 de persoane) a trimis o telegramă de condoleanțe Curții Regale și reginei Maria în care se menționa: „Liga… aduce Măriei Voastre mărturisirea durerii pentru marea pierdere ce țara și Măria Voastră au avut de suportat. Liga depune totodată la picioarele tronului Regelui Mihai I asigurarea devotamentului ei neclintit față de dinastie și țară”. Telegrama purta semnătura președintelui Ligii, Mihail E. Leier.

O telegramă similară a fost trimisă Curții Regale și de puternica comunitate grecească din oraș: „Comunitatea Ellină din Constanța, luând parte la doliul ce a lovit întreaga națiune prin pierderea Marelui și Gloriosului ei Rege, transmite maiestății sale regina și întregii familii regale regretele cele mai profunde și respectuoase condoleanțe”. Pe 23 iulie, la biserica Metamorphosis a avut loc un requiem pentru odihna răposatului rege, la eveniment participând și consulul Greciei  Jean Frydas.

Evident, cea mai amplă ceremonie religioasă a fost cea de la Catedrala Episcopală Ortodoxă Sfinții Petru și Pavel, unde a avut loc un Te Deum oficiat de arhimandritul Athanasie Dincă, în absența episcopului Gherontie, aflat în afara țării. La Te Deum au participat prefectul Radu Roșculeț, primarul girant al municipiului Francis Sachetti, prefectul prefecturii de Poliție Gheorghe Ștefu, șefi de instituții, înalți ofițeri și un public extrem de numeros. Au mai participat elevi de la școli primare și secundare, reprezentanți de bresle și asociații și un număr mare de militari și marinari din unitățile de pe raza municipiului. Fanfara militară a intonat melodia Pentru Rugăciune, moment în care s-au tras 21 de salve de tun de către bateriile marinei militare și cele ale unităților de artilerie.

Slujbe religioase în onoarea suveranului au fost oficiate și la biserica bulgară, la cea armenească, la Sinagoga Mare, la Moscheea Carol I, la bisericile catolică și protestantă.

Pe 24 iulie, la înmormântarea regelui la Curtea de Argeș a fost prezentă o numeroasă delegație din Constanța, formată din primarul Sachetti, prefectul Roșculeț, reprezentanți ai consiliului județean și ai celui municipal, câte un reprezentant al fiecărui oraș (comună urbană) din județ, precum și zece primari de comune rurale (sate).

Pe 24 iulie, chiar în momentul înmormântării regelui, la Constanța, sirenele vapoarelor Serviciului Maritim Român și locomotivele CFR au sunat lugubru timp de jumătate de oră, în timp ce o baterie a Regimentului 12 Artilerie a tras 101 salve de tun.

Toate festivitățile derulate între 20 și 24 iulie au fost reunite în ziarele vremii sub titlul „Sărbătoarea Durerii”…

Reclama zilei – Atențiune Sezoniști și Constănțeni! Vizitați restaurantul de prim rang La Gheorghiu, situat pe strada Carol, vis-a-vis de poștă, care, fiind sub antrepriza cunoscutului maestru în arta culinară Spirache Ionescu, servește prompt și conștiincios, pe prețuri de concurență. Bucătărie franceză și română. Grătar special. Se fac și abonamente. Orchestră clasică. Vinuri alese. (1927)

Sursa foto: Portretul Regelui Ferdinand I al României, realizat de Philip de László, februarie 1936, ulei pe pânză, 190 × 114 cm – Muzeul Național de Artă al României