O stagiune cât o poveste la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”. Tu cu ce poveste începi?

Ce ai face dacă, pentru câteva ore, ai putea lăsa în urmă lumea de zi cu zi și ai păși într-un loc în care iubirea poate sfida destinul, gelozia poate schimba un suflet, o singură alegere poate salva sau distruge o viață, iar muzica poate spune lucruri pe care niciun cuvânt nu le-ar putea spune vreodată?

În această toamnă, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța deschide o nouă stagiune și invită publicul într-o călătorie prin povești în care nimic nu este ceea ce pare la început, iar fiecare cortină ridicată deschide o lume nouă.

În perioada 3 octombrie – 30 decembrie, scena teatrului va deveni, pe rând, Sevilla lui Figaro, Veneția măștilor și a iubirilor ascunse, Parisul lui Rodolfo și Mimì, lumea pasională a lui Carmen și spațiul dramatic în care Tosca își apără iubirea. Va fi, de asemenea, universul în care Don Quijote transformă imposibilul în realitate și locul în care muzica românească, baletul și concertele vor aduce propriile povești în fața publicului.

De la comedie și iubire la jurăminte și destine

Stagiunea începe cu „Bărbierul din Sevilla”, acolo unde iubirea are nevoie de un plan bine pus la punct, iar Figaro pare să aibă întotdeauna soluția potrivită. De aici, călătoria continuă către lumea misterioasă a „Pescuitorilor de perle”, unde un jurământ, o iubire imposibilă și o prietenie pusă la încercare ridică o întrebare care rămâne mult după ce muzica se oprește: ce alegem atunci când iubirea și loialitatea ne cer lucruri diferite?

La doar câteva zile distanță, „Nunta lui Figaro” ne amintește că nici măcar o nuntă nu este simplă atunci când în aceeași casă se întâlnesc iubirea, gelozia, dorința, secretele și planurile ascunse.

Apoi, „My Fair Lady” aduce o altă întrebare: poate un om să devină cu adevărat altcineva atunci când învață să vorbească, să privească și să fie privit într-un mod nou?

Când baletul spune povestea fără cuvinte

Baletul deschide o altă poartă către poveste. „Don Quijote”, cu energia, culoarea și dinamismul său, ne poartă într-o lume în care imaginația este mai puternică decât realitatea și în care dragostea poate găsi o cale chiar și atunci când toate drumurile par închise.

Pe scenă, poveștile se schimbă, dar emoția rămâne. În „Cavaleria rusticană” și „Paiațe”, pasiunea scapă de sub control, iar iubirea, gelozia și trădarea împing personajele către unul dintre cele mai puternice teritorii ale operei: tragedia.

În schimb, „O noapte la Veneția” schimbă complet atmosfera. Carnavalul, măștile, identitățile ascunse și iubirile care pot începe sau se pot destrăma într-o singură noapte transformă scena într-un spațiu al jocului și al surprizelor.

Destine care schimbă vieți

Dar ce se întâmplă atunci când un om încearcă să-și protejeze copilul de o lume pe care nu o poate controla?

Răspunsul vine în „Rigoletto”, una dintre cele mai tulburătoare creații ale lui Verdi. Iar povestea continuă cu „Traviata”, unde întrebarea devine și mai dureroasă: poate renunța cineva la propria fericire pentru omul pe care îl iubește?

Luna noiembrie aduce alte lumi, alte întrebări și alte destine: de la aventura din „Răpirea din Serai” la pasiunea din „Bal mascat”, de la dramatismul din „Tosca” la farmecul și umorul din „Elixirul dragostei”.

De la o seară la alta, publicul va putea trece de la râs la emoție, de la iubire la tragedie și de la realitate la vis.

Decembrie, luna marilor povești

Iar când vom crede că am văzut deja toate chipurile iubirii, scena ne va provoca din nou.

Ce se întâmplă atunci când iubirea nu mai poate fi separată de sacrificiu?
Ce se întâmplă atunci când libertatea devine mai importantă decât iubirea însăși?
Și cât de departe poate merge un om pentru a rămâne fidel propriului destin?

În decembrie, răspunsurile vor veni prin „Boema”, povestea fragilă și emoționantă a lui Mimì și Rodolfo, prin „Voievodul Țiganilor”, într-o versiune de concert regizat, și prin „Carmen”, una dintre cele mai puternice povești despre libertate și pasiune din repertoriul liric.

Programul lunii va fi completat de spectacole de balet, Concertul Simfonic Românesc, Recitalul de Ziua Națională a României și concertele de Crăciun, care vor schimba treptat atmosfera scenei și vor transforma finalul anului într-o adevărată sărbătoare.

Pentru că o stagiune nu înseamnă doar operă, balet sau concerte. Înseamnă, înainte de toate, întâlnirea dintre artiști și oameni. Voci, instrumentiști, dansatori, orchestre și soliști se vor întâlni pe aceeași scenă pentru a construi seri care nu se termină odată cu aplauzele, ci continuă în memoria celor care le-au trăit.

Ultimul vals al anului

Iar pe 30 decembrie, când anul se apropie de sfârșit, „Liliacul” de Johann Strauss va transforma scena într-un ultim mare bal.

Măști, intrigi, râsete și valsuri vor închide anul într-o atmosferă festivă, ca și cum teatrul însuși ne-ar spune că, înainte ca anul să se termine, mai există încă o poveste de trăit.