Dobrogea multietnică. Armenii și rușii lipoveni sărbătoresc Crăciunul
Minoritățile din Dobrogea sunt în sărbătoare, zilele acestea. Dacă pentru creștinii ortodocși sărbătorile de iarnă s-au încheiat deja, pentru credincioșii armeni și cei pe stil vechi, ele abia încep. Armenii celebrează Nașterea și Botezul Domnului, pe 6 ianuarie, o zi plină de lumină, tradiție și emoție, iar pentru rușii lipoveni, Nașterea Domnului este o sărbătoare de familie, celebrată pe 7 ianuarie și pe care staroverii nu concep să o petreacă fără să participe la slujbele religioase.
Creștinii armeni din Constanța au luat calea bisericii încă de la primele ore ale dimineții. Lăcașul de cult ”Sfânta Maria”, monument istoric ridicat în anul 1880 a fost împodobit de sărbătoare și a răsunat de glasul enoriașilor veniți la slujbă. Pe 6 ianuarie, comunitatea sărbătorește Nașterea și Botezul Domnului, o tradiție străveche, păstrată de Biserica Apostolică Armeană de-a lungul veacurilor. La Constanța, armenii, au marcat momentul prin rugăciune, solemnitate și tradiții pline de semnificație. Reprezentanții comunității își adresează de Crăciun, urarea „Shnoravor nor dary iev Surp Dzanunt!“, (Șnorhavor nor dary iev surp Dzănunt) care înseamnă „La mulţi ani de Crăciun!“.
Este o zi în care familiile se adună, aprind lumânări și păstrează obiceiuri transmise din generație în generație. Crăciunul pentru cei aproape 220 de armeni din Constanța păstrează aceeași emoție: bucuria nașterii, liniștea sufletului și lumina care unește oamenii. Masa de Crăciun este simplă, dar încărcată de semnificații, iar colindele armenești vorbesc despre speranță, credință și renaștere.
Crăciunul armenesc rămâne o expresie a continuității, a identității și a credinței care rezistă dincolo de timp și granițe. La fel se întâmplă și în comunitatea rușilor lipoveni din Dobrogea, care pe 7 ianuarie, celebrează Nașterea Domnului pe rit vechi. Nașterea Domnului este o sărbătoare de familie, pe care staroverii nu concep să o petreacă fără să participe la slujbele religioase. Biserica creștin-ortodoxă de rit vechi a rămas ancorată la mijlocul secolului al XVII-lea, iar tradițiile pentru Crăciunul pe stil vechi la rușii lipoveni sunt păstrate cu sfințenie.
Rușii staroveri slăvesc nașterea lui Iisus Hristos printr-un singur colind, un imn religios pe care îl cântă colindătorii. Ei fredonează ”Se naște Hristos”, “Hristos rajdaetsja”, o cântare preluată din slujba bisericească. Ordinea în care sunt servite preparatele la masa tradiţională de Crăciun, este foarte bine stabilită. Răciturile sunt primele pe care rușii lipoveni le consumă la marea sărbătoare, fiind urmate de ciorba lipovenească, sarmale, friptură și, la sfârșit, dulciurile, toate fiind preparate după rețete tradiționale.
