Sondaj INSCOP: Aproape 7 din 10 români cer schimbarea clasei politice
Mai mult de două treimi dintre români consideră că este nevoie de o schimbare completă a clasei politice, arată un sondaj INSCOP. Același studiu relevă că aproape jumătate dintre respondenți cred că statul ar trebui să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu-și mai putea plăti datoriile.
Potrivit sondajului, 87,8% dintre cei chestionați sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, iar 7,5% sunt oarecum de acord. Doar 1,3% sunt oarecum împotrivă, iar 2% se declară total împotrivă. Ponderea celor care nu au răspuns este de 1,3%.
În ceea ce privește afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice”, 68,7% dintre respondenți sunt total de acord, iar 15,8% sunt oarecum de acord. În schimb, 5,9% sunt oarecum împotrivă, 6,3% sunt total împotrivă, iar 3,2% nu știu sau nu răspund.
Sondajul mai arată că 46,9% dintre români sunt total de acord cu ideea că statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu-și mai putea plăti datoriile, în timp ce 23,1% sunt oarecum de acord. De cealaltă parte, 9,6% sunt oarecum împotrivă, iar 15,8% sunt total împotrivă. 4,6% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Afirmația este susținută într-o proporție mai mare de votanții AUR, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. În schimb, se declară împotrivă, într-un procent peste media populației, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București.
Întrebați dacă reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare, 45,6% dintre respondenți spun că sunt total de acord, iar 21% sunt oarecum de acord. 6,8% sunt oarecum împotrivă, iar 19,9% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,6%.
Susținerea pentru continuarea reformelor economice este mai ridicată în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din București și al angajaților din sectorul public.
Datele au fost culese în perioada 11–14 mai 2026, prin metoda CATI, pe baza unor interviuri telefonice. Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
