Fenomen rar sau noua normalitate? Furtuni ce remodelează plajele
Furtunile puternice care au lovit litoralul Mării Negre în ultimele săptămâni au transformat complet aspectul plajelor. Rafalele violente venite dinspre larg spre țărm, au generat valuri imense care au afectat nisipul și au creat adevărate cratere pe plaje. Specialiștii atribuie aceste fenomene schimbărilor climatice și avertizează că, în anii următori, astfel de modificări ale mediului marin și ale plajelor ar putea deveni din ce în ce mai frecvente.
Furtuna a lăsat urme adânci pe malul mării, afectând întinse porțiuni de nisip prin eroziune costieră. Timp de mai multe zile, vântul a bătut constant spre uscat, iar valurile au pătruns zeci de metri în interiorul plajei, săpând efectiv în nisip și remodelând conturul țărmului.
„Fenomenul de terasare se modifică și în funcție de curenții marini și de dominanța vânturilor marine, care devin tot mai pregnante dinspre sud. Aceasta înseamnă că anumite plaje sunt expuse la eroziune, la fenomenul de terasare sau la cliffing. Este un fenomen natural și normal. Firește, schimbările climatice generează modificări în tiparul vânturilor, iar bazinul Mediteranean, adică sudul, devine din ce în ce mai influent asupra Mării Negre. Acest fenomen este oarecum normal și poate fi explicat prin încălzirea globală sau schimbările climatice produse de om, care fac ca în bazinul Mediteranean și în zona continentală europeană să se acumuleze mai multă energie calorică. De aici rezultă zone de presiune mai mare a aerului și circulații mai puternice ale vânturilor”, a explicat Adrian Bîlbă, doctor în științe.
Meteorologii observă că vânturile din sud devin tot mai frecvente, ceea ce reprezintă o abatere de la tiparul obișnuit al Mării Negre, unde rafalele vin, în mod normal, din nord sau nord-est. Această schimbare a generat, vara trecută, situații neobișnuite: în plină caniculă, cu temperaturi de aproape 40 de grade, apa mării a scăzut aproape până la pragul de îngheț.
„Tocmai, această tendință ascendentă a creșterii temperaturii globale și a temperaturii apei marine la nivelul Mării Negre, în special în bazinul vestic, reprezintă o continuare a acestei tendințe de creștere”, a precizat Răzvan Mateescu, cercetător științific.
Climatologii avertizează că temperatura apei ar putea continua să crească, iar tiparele curenților marini se pot schimba pe termen lung, afectând semnificativ atât mediul, cât și forma plajelor.
„Pe măsură ce temperaturile vor crește, vom observa schimbări nu doar temporare, ci și continue, de durată, în întreaga configurație a curenților din Marea Neagră”, a declarat Alexandru Trandafir, climatolog.
La sfârșitul anului trecut, temperatura apei mării a atins cel mai ridicat nivel înregistrat în raport cu mediile multianuale, ajungând la aproximativ 16 grade Celsius, față de 5–6 grade, valoarea considerată normală pentru această perioadă.
