Sfântul Ioan Botezătorul este considerat, de către biserica creștină, unul dintre cei mai mari sfinți, după Fecioara Maria. Iconografia îl reprezintă în icoană denumită “Deisis” rugându-se împreună cu Maica Domnului, ca mijlocitori, pentru păcatele oamenilor. Prorocul Ioan s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.
Sfântul Ioan a crescut în credință și a plecat în pustiu, acolo unde a rămas până în ziua arătării lui către Israel. Refuza pâinea și băutura și avea îmbrăcăminte din păr de cămilă, foarte aspră, cu cingătoare de piele. Se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Prorocul a fost descris drept un caracter neclintit și auster al predictatorului, care nu era clătinat de vânt și niciodată nu se abătea de la drumul său.
În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile din 7 Ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, se spune faptul că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasma pe care au luat-o de la biserică cu o zi în urmă, de Bobotează, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului.
De asemenea, În unele zone ale țării, spre exemplu în Bucovina, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere. În Transilvania, pe vremuri, cei care purtau numele sfântului erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.
Sfântul proroc a rămas cunoscut în lumea credinței și drept protectorul pruncilor și ajutător la necaz, astfel că, în această zi, toți oamenii sunt îndemnați să facă o faptă bună pentru cei pe care îi întâlnesc.
De praznicul Sfântului Ioan nu este bine să faci curățenie în casă, să speli haine ori să faci alte munci grele. Conform tradiției, după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Cel mai recent raport indică faptul că peste două milioane de români poartă numele de Ion, Ioana sau derivate ale acestuia.
