Aurul verde al Mării Negre, o resursă strategică pentru industriile viitorului

În laboratoarele de specialitate de la malul mării, viitorul acvaculturii marine prinde contur. Un proiect derulat de cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța aduce în prim-plan cultivarea algelor – de la microalge, până la alge verzi și alge brune, unele dintre ele aflate abia la început de drum. Astfel, algele Mării Negre ar putea deveni aurul verde al României. Un proiect în premieră, cu miză uriașă pentru mediu, agricultură și sănătate.

Sub apele Mării Negre, algele nu sunt doar plante marine. Sunt fundația unui ecosistem întreg. Unele dintre ele, însă, au ajuns pe lista speciilor periclitate, după ani de poluare și activități umane intense. Cystoseira Barbata, supranumită „inginerul subacvatic”, este una dintre cele mai importante alge pentru biodiversitatea litoralului. Formează adevărate păduri marine, adăpost pentru pești și nevertebrate.

”Aceste exemplare au în momentul de față 8 luni, le-am cultivat de la stadiul celular si acum au aceste dimensiuni, unele dintre ele ajungând chiar la 20 de cm. Este foarte valoroasă pentru că le ducem în mediu și ele pot reface acest habitat care este pe cale de dispariție pe litoralul românesc, dar și pentru a le valorifica în diverse domenii, în cosmetică și farmaceutică”, declară Oana Marin, biolog INCDM.

După doar opt luni de cultivare controlată, rezultatele sunt spectaculoase. Este o reușită în premieră pentru România și o soluție care protejează Marea Neagră.

“Tot ceea ce recoltăm din Marea Neagră înseamnă un prejudiciu, înseamnă o pertubare a habitatului, înseamnă că facem un rău Mării Negre și este mult mai comod sa avem propria noastra biomasă tot timpul anului, să nu trebuiască să ne ducem în mare și să culegem aceste alge. Este și mult mai dificil mai ales pe perioada sezonului rece”, declară Oana Marin, biolog INCDM.

Iar beneficiile nu sunt doar ecologice.

„Are numeroase principii active, vitamine, lipide, glucide, proteine, care pot fi ulterior incluse în diverse suplimente alimentare, fertilizatori de care putem beneficia cu toții”, transmite Oana Marin, biolog INCDM .

”Sunt folosite ca și suplimente nutritive la nivel mondial si sunt cunoscute pentru conținutul foarte mare de proteine, minerale, vitamine și alți produși bioactivi”, declară Oana Vlas, cercetător INCDM.

Algele ajung deja și în atenția medicilor dermatologi sau a farmaciștilor.

“Algele au un puternic rol antioxidant, prin urmare ne protejează de radicalii liberi, ne ajută să mențină pielea într-o stare de sănătate, ca să spun așa, dar au și un rol hidratant foarte puternic, prin urmare, la fel în compoziția produselor cosmetice, dacă introducem și extracte de alge marine ne ajută din punct de vedere al păstrării barierei cutanate, iar din punct de vedere extetic, algele se pare că au un rol împotriva melanogenezei, deci pot reduce petele pigmentare”, susține dr. Adriana Mosor, medic dermatolog.

 ”Am obținut, utilizând ca materie primă algele verzi, crème, preparate dermato-cosmetice de tip crème, geluri în mod deosebit pentru factori de protecție solară, având la bază alge marine. De asemenea, ne-a interesat și am extins un pic domeniul și pe parte de valorificare pe domeniu veterinar și am obțint și câteva comprimate pe care le administrăm în domeniul piscicol și pentru hrana păsărilor, deci pești și păsări deocamdată, acestea sunt încă în testare”, declară prof. univ. Ticuța Negreanu-Pîrjol, Universitatea Ovidius Constanța.

Iar agricultura ar putea fi următorul domeniu care beneficiază direct.

“Algele sunt extraordinare, dar când întrunesc condiții bune în toată tehnologia, în toată perioada de vegetație. La agricultura bio, la care restricțiile sunt destul de drastice, e o măsură care poate fi utilizată cu success. Reprezintă o măsură de viitor, pentru anii care vin probabil că trebuie să o băgăm în tehnologie”, transmite Mircea Chipăilă, fermier.

Proiectul se află la jumătate și se va încheia în anul 2027. Din acest an, cercetătorii vor să treacă de la laborator la economie reală. Algele cultivate în laboratorul din Constanța ar putea ajuta inclusiv la reducerea eroziunii costiere și la refacerea habitatelor marine. Un pas mic în laborator, dar un pas uriaș pentru viitorul Mării Negre.