Aurul verde al Mării Negre, o resursă strategică pentru industriile viitorului

În laboratoarele de specialitate de la malul mării, viitorul acvaculturii marine prinde contur. Un proiect derulat de cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța aduce în prim-plan cultivarea algelor – de la microalge, până la alge verzi și alge brune, unele dintre ele aflate abia la început de drum. Astfel, algele Mării Negre ar putea deveni aurul verde al României. Un proiect în premieră, cu miză uriașă pentru mediu, agricultură și sănătate.

Sub apele Mării Negre, algele nu sunt doar plante marine. Sunt fundația unui ecosistem întreg. Unele dintre ele, însă, au ajuns pe lista speciilor periclitate, după ani de poluare și activități umane intense. Cystoseira Barbata, supranumită „inginerul subacvatic”, este una dintre cele mai importante alge pentru biodiversitatea litoralului. Formează adevărate păduri marine, adăpost pentru pești și nevertebrate.

După doar opt luni de cultivare controlată, rezultatele sunt spectaculoase. Este o reușită în premieră pentru România și o soluție care protejează Marea Neagră. Algele ajung deja și în atenția medicilor dermatologi sau a farmaciștilor.

Proiectul se află la jumătate și se va încheia în anul 2027. Din acest an, cercetătorii vor să treacă de la laborator la economie reală. Algele cultivate în laboratorul din Constanța ar putea ajuta inclusiv la reducerea eroziunii costiere și la refacerea habitatelor marine. Un pas mic în laborator, dar un pas uriaș pentru viitorul Mării Negre.