Centrul Constanței se degradează sub ochii noștri: zeci de clădiri istorice sunt lăsate în paragină, iar cele care sunt reabilitate riscă să creeze un haos arhitectural greu de reparat. Deși există un regulament aprobat în 2024 pentru protejarea patrimoniului, nici măcar Primăria nu pare să îl respecte.
Pe strada Ștefan cel Mare, una dintre cele mai circulate promenade din oraș, imaginea e departe de a fi unitară. Pe lângă proiectele executate deficitar, ies în evidență și clădirile care par desprinse din lumi diferite — nu neapărat din cauza stilurilor, ci a intervențiilor făcute asupra lor de-a lungul anilor.
„Strada Ștefan cel Mare este un exemplu clar. Ne amintim mulți aglomerația și energia din perioada în care era un punct de atracție major al orașului. Astăzi însă, vedem că simpla schimbare a pasajului nu este suficientă pentru ca zona să renască. Un factor esențial îl reprezintă clădirile care mărginesc acest pietonal. În numeroase cazuri aceste clădiri au mai mulți proprietari care nu reușesc să ajungă la un acord pentru reabilitarea unitară a fațadelor. Care e rezultatul? Clădirile au câte 5-6 culori diferite pe aceeași fațadă, un contrast care afectează grav imaginea întregii zone”, a declarat Cristiana Popescu, urbanist.
De altfel, Primăria nu a stat cu mâinile în sân. În 2022, administrația a încheiat un contract în valoare de peste 320 de mii de lei fără TVA pentru realizarea studiilor istorice, fotografice și stilistice, precum și a ghidului de intervenție pentru reabilitarea clădirilor din centrul Constanței.
În 2024, regulamentul a fost aprobat prin hotărâre de Consiliu Local.
În document este precizat clar: „Nu sunt permise intervențiile urbanistice care (prin volum, material, culoare, etc.) nu respectă și nu sunt în corelare cu contextul urbanistic, vecinătățile imediate și care nu protejează moștenirea culturală și istorică a zonei.”
Cu toate acestea, noile Galerii de Artă de pe strada Ștefan cel Mare, deschise la aproximativ doi ani de la aprobarea regulamentului, par să ignore cerințele acestuia. Fațada contrastează puternic cu clădirile învecinate.
„Primăria însăși a reabilitat fațada clădirii Galeriei de Artă de pe strada Ștefan cel Mare. Este un spațiu aflat în proprietatea Primăriei, iar rezultatul este în contradicție cu prevederile acestui ghid”, a declarat Cristiana Popescu.
„Nu se potrivesc. Uitați-vă cum arată. Ar fi trebuit altă culoare aici în ușă pentru Galeriile de Artă… altceva”, a declarat un trecător.
Exemplele nu se opresc aici însă.
„Pe Bulevardul Tomis nr. 69, parterul clădirii păstrează caracterul comercial al zonei, însă vitrinele nu respectă ritmul dat de registrul ferestrelor”, este precizat în regulament.
Tot pe Ștefan cel Mare, mai multe clădiri una lângă alta au fațade stridente cu culori și din materiale care nu se potrivesc stilistic.
Fostul cinema Progresul se află în prezent acoperit cu plăci de aluminiu care deformează natura istorică a clădirii.
În centrul vechi, actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța este și el vizat de regulament.
„Clădirea nu se integrează din punct de vedere compozițional în ansamblul urban din cauza volumetriei și a finisajului exterior (cortină din sticlă)”
Nici amenajarea sitului arheologic din preajma Catedralei Arhiepiscopale „Sfinții Petru și Pavel” nu se conformează regulamentului.
„Situl arheologic care păstrează vestigii din sec. IV a. Chr. – sec. V p. Chr., Epoca greacă, romană şi romano-bizantină se află parțial descoperit, nebeneficiind de măsuri de protecție”
Părerile sunt împărțite. Localnicii, obișnuiți de ani de zile cu acest peisaj, par să fi acceptat situația. Vizitatorii, însă, sunt mai critici și spun că îi deranjează atât starea de degradare a clădirilor, cât și lipsa de uniformitate, vizibilă în culorile fațadelor și în intervențiile arhitecturale incoerente.
„Pe mine personal nu mă deranjează clădirile. Ne-am obișnuit de-o viață, trecând pe lângă ele. Pentru vizitatori, probabil că da. E puțin mai dificil pentru că o să își facă păreri”, a declarat o constănțeancă.
„Un centru vechi ar trebui să arate vechi. Unele fațade de exemplu sunt excesiv de moderne. Nu este ok pentru oraș. Vizual, mă deranjează destul de tare”, a declarat Veronica N.
Care mai este, atunci, rostul acestui document, dacă nu pentru a aplica reguli clare și pentru a contribui la revitalizarea orașului? Pe hârtie, lucrurile sunt foarte clare: aceste cerințe au rol de reglementare și sunt destinate autorităților din Constanța pentru a ghida viitoarele planuri urbanistice, emiterea certificatelor de urbanism și aprobarea intervențiilor asupra clădirilor aflate în reabilitare.
Reprezentanții Primăriei spun însă că regulamentul este doar informativ, adică „bine de știut”.
Potrivit reprezentaților Primăriei Constanța, obiectivele regulamentului sunt următoarele:
- inventarierea stilistică a construcțiilor din zona de studiu;
- prezentarea de exemple de bune practici, imagini relevante (de tip „așa da/așa nu”);
- evidențierea monumentelor de clasă A și B;
- tratarea individuală, în cuprinsul regulamentului, a intervențiilor asupra clădirilor din zonele protejate, cu respectarea legislației în vigoare
Atunci întrebarea e simplă: dacă e doar informativ, cine răspunde pentru haosul din oraș? Avem reguli pe hârtie, dar ele nu se aplică. Cum explicăm asta? Și ce garanții avem că orașul va fi dezvoltat corect, dacă regulile sunt tratate ca simple recomandări?
