Proiect cu miză mare! Creveții din Marea Neagră, resursă pentru viitor
Noi „locatari” la malul mării! O specie de crevete din Marea Neagră a fost adusă din mediul natural și adaptată cu succes în laboratorul de acvacultură marină. Cercetătorii spun că exemplarele sunt acum pregătite pentru reproducere indusă. Proiectul ar putea deschide noi oportunități atât în alimentație, cât și în industria farmaceutică, spun specialiștii.
În „maternitatea” Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, specialiștii au reușit să aducă o specie de crevete din mare și să o adapteze la viața în laborator. Au recreat condiții controlate – apă, temperatură și hrană – pentru ca exemplarele să se dezvolte în siguranță. Următorul pas este decisiv: cercetătorii urmăresc ca aceste exemplare nu doar să supraviețuiască, ci să se și reproducă în aceste condiții artificiale.
„Am încercat să găsim o specie de talie mai mare, poate din alte mări. Numai că condițiile de la litoralul românesc, care nu sunt nici o zonă rece, nici o zonă prea caldă, nu ne-au permis să alegem nici creveți din Mediterana, nici creveți din Norvegia, care ar fi fost două variante de creveți de talie mare. Dar există creveți și în Marea Neagă și ei sunt doar faptul că sunt mai mici, îi deosebește de rudele lor din mări și oceane mai calde, respectiv mai reci. În schimb, din punct de vedere al calității, al variațiilor nutritive, nu avem niciun fel de diferență. Ei sunt un produs foarte sănătos, sunt foarte ușor de crescut”, a declarat Victor Niță, biolog.
În privința hranei, specialiștii sunt extrem de atenți. Alimentația este esențială: influențează direct ritmul de creștere, starea de sănătate și, mai ales, capacitatea de reproducere a exemplarelor.
„Pregătim hrana esențială pentru cultura de creveți. Avem culturi de microalge care sunt absolut necesare pentru hrănirea în primele stadii larvare. Ulterior, din aceste culturi, se vor hrăni culturi de zooplanton de mici dimensiuni care vor fi date ca hrană la stadiile larvare puțin mai mari. Aici avem o specie care este extrem de bogată în acizi grași, ceea ce este extrem de important în primele stadii de viață ale oricărui organism. Ulterior, cultura se extinde”, a precizat Magda Nenciu, cercetător științific.
Dacă experimentul va da rezultate, beneficiile sunt semnificative. În primul rând, ar reduce presiunea asupra mediului, prin limitarea pescuitului excesiv. În același timp, ar putea asigura o sursă constantă, controlată și sigură de creveți pentru consum.
„Creveții sunt un produs foarte, foarte curat și hrănitor, conțin foarte multe proteine și aminoacizi esențiali pentru corpul uman. Sunt două direcții în a fi valorificați. Pe de o parte pot fi consumați în alimentație, în gastronomia clasică, se pretează la produse de tip risotto, paella, poate și o omletă clasică și sunt o sursă foarte bună de proteine nutritive pentru corpul uman. Pe de altă parte, niște crevețe dintr-o sursă foarte sustenabilă și foarte controlată, cum este arbacultura, sunt o materie primă, excelentă pentru farmaceutică și pentru tot ce înseamnă biochimia acestui produs. Din creveți crescuți în acvacultură sustenabilă extragem omega-3”, a afirmat Victor Niță, biolog.
Iar avantajele nu se opresc aici. Creveții ar putea deveni o resursă valoroasă și pentru hrana altor animale – de la păsări, până la pești exotici.
În această perioadă, echipa de cercetare testează mai multe metode pentru a identifica cele mai bune condiții de creștere și reproducere, dar și soluții eficiente și sustenabile pentru obținerea unui număr cât mai mare de exemplare. Pe termen lung, proiectul ar putea deschide drumul către ferme de creveți în România, produse mai accesibile pentru consumatori și noi oportunități atât în cercetare, cât și în industrie.
