Școli renovate, elevi sub nivelul de bază. Rezultatele PISA, semnal de alarmă

Școli reabilitate, mobilier nou și laboratoare moderne, dar rezultatele elevilor români la testarea PISA 2025 rămân îngrijorătoare. Mai mult de jumătate dintre adolescenții de 15 ani nu ating nivelul de bază la matematică, iar aproape unul din doi este sub acest prag la citire și științe. Într-o generație tot mai conectată la tehnologie, inteligență artificială și rețele sociale, rămâne întrebarea dacă școala ține pasul cu felul în care învață copiii.

Avem școli care arată tot mai bine. Se reabilitează clădiri, se schimbă mobilierul, se amenajează laboratoare și se investesc bani în infrastructura educațională. Dar modernizarea pereților nu înseamnă automat și modernizarea educației.

Matematica, cea mai mare problemă

Rezultatele PISA 2025 readuc în prim-plan această diferență. Mai mult de jumătate dintre elevii români de 15 ani, adică 52%, nu ating nivelul de bază la matematică. Dascălii spun că utilizarea exagerată a telefonului și a inteligenței artificiale ar fi printre cauzele principale.

„Ne-am învățat să dăm un clic și să obținem tot, numai că uităm că accesul la informație nu înseamnă și cunoaștere. Ne-am învățat să căutăm răspunsuri fără să avem răbdarea să gândim, fără să mai încercăm, câteodată să și greșim pentru că greșind învățăm. Nu mai avem timp să facem calcule și din păcate confundăăm accesul la informație cu educația și confortul cu progresul”, transmite Cosmin Badea, profesor de matematică Sc. Gimnazială Nr. 8

Aproape jumătate dintre elevi, sub nivelul de bază și la citire

Nici la citire situația nu arată mult mai bine. Procentul este de 48%, iar la științe, 46% dintre elevii testați sunt sub nivelul considerat de bază de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, organismal care a publicat raportul. Cu alte cuvinte, aproximativ unul din doi adolescenți nu demonstrează competențele minime evaluate prin PISA.

„Nu cred că trebuie să găsim vinovați nici în profesori, nici în elevi ci trebuie să gândim cu foarte mare seriozitate și luciditate modul în care se învață în România. Mai puțină memorare mecanică, mai multe situații autentice de învățare, mai multă lectură aprofundată și mai multe programe remediale timpuri”, explică Anamaria Ciobotaru, prof. Limba Română Colegiul Pedagogic Constanța.

PISA testează tocmai ceea ce devine esențial într-o societate în continuă schimbare: capacitatea de a înțelege informația, de a o analiza și de a o folosi pentru rezolvarea unor probleme din viața reală.

„Școala nu mai merge cum era odinioară, magister dixit, adică profesorul dictează elevul scrie îi trece printr-o ureche și îi iese pe cealaltă. Acum profesorul trebuie să fie mai mult facilitator. Trebuie luate măsuri serioase începând cu pregătirea profesorilor, formarea lor pedagogică. Trebuie stimulate școlile din mediile defavorizate, sărace”, declară Vasile Nicoară, prof. Geografie Colegiul „Mircea cel Bătrân” Constanța.

În acest timp, școala românească trece printr-un amplu proces de modernizare. Sunt bani pentru reabilitări, dotări și echipamente digitale. Problema este că rezultatele PISA arată că investiția în infrastructură trebuie dublată de investiția în competențe, profesori și metode de predare adaptate noii generații. Iar aici apare una dintre marile provocări ale școlii: cum îl înveți pe copil să gândească, nu doar să găsească răspunsul? Inteligența artificială nu este, în sine, dușmanul educației, spun specialiștii. Poate deveni un instrument extraordinar de învățare. Dar dacă este folosită doar pentru a oferi rapid răspunsul, fără ca elevul să înțeleagă procesul, există riscul ca tehnologia să înlocuiască tocmai exercițiul gândirii.

„Tehnologia ne ajută, nu putem să o eliminăm din viețile noastre dar dacă tu o folosești conștient să te dezvolți vei avea rezultate, dacă nu rămâi în starea de lentoare și de a nu înțelege un text. Este grav să nu înțelegi un text, să nu faci niște socoteli simple, să nu pui în practică ceea ce ai învățat. Noi vorbim despre niște copii care nu au competențe, niște abilități pentru a se descurca în viață”, transmite prof. Laura Secu, director CJRAE Constanța

„Este o programă foarte încărcată, sunt mult prea multe lucruri care nu sunt foarte importanete iar copiii își pierd timpul ducând tone de manuale la școală, nu se poate, și vacanța era vacanță, lucrul care se dă acasă suplimentar nu înseamnă că acel copil devine mai deștept”, explică o mămică.

„Nivelul de educație este din ce în ce mai scăzut. Educația pleacă de la părinți, dacă părinții prin opulența copiilor, cred că au rezolvat tot, că sunt copii merituoși, greșeală mare”, spune un alt părinte.

Școala românească își schimbă fața. Se renovează clădiri, se cumpără echipamente și se digitalizează sălile de clasă. Dar PISA arată că schimbarea nu a ajuns încă suficient de mult și în ceea ce contează cel mai mult: competențele elevilor. Iar într-o lume în care inteligența artificială poate da răspunsul în câteva secunde, adevărata miză a școlii nu mai este să-l învețe pe copil unde să caute un răspuns, ci să-l învețe cum să gândească.