Românii privesc tot mai pesimist economia. Școala rămâne instituția cu cea mai mare încredere

Aproape nouă din zece români, respectiv 87%, au o perspectivă negativă asupra evoluției economiei naționale. Comparativ cu anul trecut, populația evaluează mai nefavorabil atât nivelul veniturilor proprii, cât și situația organizațiilor în care lucrează, potrivit unui studiu privind sentimentul economic al populației.

Datele cercetării MKOR „Consumer Sentiment România”, publicate în această săptămână, arată că numai 8% dintre români se declară optimiști în privința economiei. În urmă cu trei ani, procentul celor care aveau o perspectivă pozitivă era dublu, de 16%.

În același interval, ponderea persoanelor pesimiste a crescut de la 74% la 87%. Nici așteptările pentru anul 2027 nu sunt mai bune: procentul celor care anticipează o evoluție nefavorabilă a urcat de la 68% la 80%.

Față de anul precedent, românii au o percepție mai slabă atât asupra economiei în ansamblu, cât și asupra veniturilor personale și a situației de la locul de muncă.

Evaluarea situației financiare a gospodăriei a scăzut de la -0,58 la -0,86. În cazul economiei naționale, indicatorul a coborât de la -1,16 la -1,27, iar percepția privind organizația în care lucrează respondenții s-a deteriorat de la -0,45 la -0,66.

Încrederea în mass-media a rămas aproape neschimbată

Cercetarea a urmărit și modul în care a evoluat încrederea populației în diferite instituții. În cazul mass-media, pe o scară de la 1 la 7, nivelul de încredere s-a modificat foarte puțin în ultimii trei ani, de la 3,37 în 2023 la 3,42 în 2026.

Cea mai importantă creștere a fost înregistrată de sistemul sanitar, care a urcat de la un scor de 3,6 la 4. Și băncile au câștigat teren într-un ritm apropiat.

La polul opus, Justiția a înregistrat cea mai mare scădere, de la 3,4 la 3,1. Biserica a pierdut, de asemenea, teren în clasamentul încrederii, iar Parlamentul, partidele politice și administrația locală au înregistrat ușoare diminuări.

Școala conduce clasamentul încrederii

Niciuna dintre cele 14 instituții analizate nu a obținut un scor mai mare de 5 din 7.

Școala ocupă primul loc, cu o medie de 4,7, fiind urmată de companiile private, cu 4,30. Încrederea în ceilalți oameni și în sistemul sanitar a obținut, în ambele cazuri, o medie de 4.

La capătul clasamentului se află partidele politice, care au obținut un scor mediu de doar 1,9.

Cheltuielile de bază, principala preocupare a familiilor

În 2026, costurile necesare traiului de zi cu zi reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru 52% dintre familii.

Deși rata inflației estimată de români a scăzut în ultimii trei ani, de la 21% la 16%, presiunea resimțită asupra bugetelor este mai mare. Trei sferturi dintre respondenți, respectiv 75%, spun că prețurile au crescut semnificativ.

În privința principalelor trei probleme care îi preocupă în legătură cu propria familie, după cheltuielile de bază se află nivelul salariilor, indicat de 42% dintre participanți, sănătatea fizică, menționată de 37%, siguranța locului de muncă, cu 32%, și nivelul taxelor și impozitelor, cu 31%.

Autorii cercetării subliniază că patru dintre primele cinci preocupări sunt legate direct sau indirect de bani, în condițiile în care stabilitatea locului de muncă este strâns legată de menținerea veniturilor.

Lista îngrijorărilor este completată de costurile serviciilor medicale, menționate de 20% dintre respondenți, îngrijirea copiilor sau a persoanelor vârstnice și sănătatea mintală, fiecare cu câte 16%, precum și calitatea educației, indicată de 15% dintre cei chestionați.