Părinții vor ca tehnologia să îi ajute pe copii îndeosebi în educație și dezvoltare
Tehnologia nu este privită cu reticență de părinții din România, însă aceștia își doresc ca dispozitivele și mediul digital să fie folosite mai ales în beneficiul copiilor. Aproape o treime dintre părinți se tem că timpul prea mare petrecut în fața ecranelor favorizează sedentarismul, în timp ce implicarea copiilor în activități sportive este percepută tot mai mult drept o responsabilitate a familiei, potrivit unui studiu realizat de o companie de cercetare de piață pentru un operator de telecomunicații.
Datele cercetării arată că părinții văd și avantajele pe care tehnologia le poate aduce în viața celor mici. Astfel, 41% dintre respondenți consideră că aceasta ar trebui utilizată mai mult în educație, 31% o văd ca pe un sprijin pentru sănătatea fizică, 30% cred că poate avea un rol în menținerea sănătății mintale, iar 25% consideră că poate fi utilă pentru orientarea profesională a copiilor.
În același timp, folosirea în exces a tehnologiei generează și numeroase temeri. Sedentarismul este indicat de 29% dintre părinți, același procent fiind îngrijorat de interacțiunile online care nu pot fi controlate. Alte 28% dintre persoanele chestionate se tem că cei mici ar putea ajunge să se îndepărteze de viața reală.
Studiul mai arată că aproximativ 45% dintre părinți sunt preocupați în primul rând de educația copiilor și de perspectivele lor de viitor. Peste 32% își exprimă îngrijorarea în legătură cu sănătatea acestora, în condițiile dezvoltării rapide a tehnologiei. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți spun că situația financiară a familiei, influențată de contextul economic și de inflație, reprezintă una dintre principalele surse de îngrijorare.
Concluziile cercetării indică faptul că preocuparea familiilor merge dincolo de controlarea timpului petrecut în fața ecranelor. Părinții caută oportunități prin care copiii să își descopere abilitățile și să își dezvolte potențialul într-o societate în care tehnologia va avea un rol tot mai important. Aceste așteptări sunt însă afectate de dificultățile financiare, costurile ridicate și lipsa resurselor necesare pentru susținerea activităților din afara mediului digital.
În ceea ce privește sportul, numeroși părinți consideră că responsabilitatea pentru implicarea copiilor în astfel de activități revine aproape în totalitate familiei. Presiunile financiare îi împiedică însă pe unii dintre aceștia să achite costurile necesare, ceea ce reduce posibilitățile copiilor de a-și descoperi și dezvolta eventualele aptitudini sportive. Autorii studiului amintesc că, în urmă cu aproximativ trei decenii, sportul beneficia de o promovare mai accentuată în școli și prin intermediul instituțiilor statului.
Totodată, 81% dintre respondenți sunt de părere că marile companii private din România ar trebui să deruleze programe destinate sprijinirii talentelor și potențialului copiilor. Educația este domeniul considerat cel mai important pentru o astfel de implicare, fiind indicată de 53% dintre părinți. Urmează sănătatea fizică și mintală, cu 39%, și orientarea copiilor către viitor, menționată de 38% dintre cei chestionați.
Sportul este considerat, la rândul său, o componentă importantă a dezvoltării copiilor. Printre activitățile apreciate de părinți se numără mișcarea în aer liber, indicată de 45% dintre respondenți, și sporturile de echipă, cu același procent. Descoperirea talentelor și aptitudinilor sportive este importantă pentru 42% dintre părinți, practicarea regulată a sportului pentru 40%, iar dezvoltarea abilităților fizice pentru 37%.
În privința viitorului copiilor, principala prioritate este identificarea potențialului acestora și îndrumarea către domeniile care li se potrivesc, opțiune menționată de 51% dintre părinți. O altă direcție importantă este pregătirea pentru profesiile viitorului, alături de susținerea fetelor astfel încât acestea să își poată valorifica potențialul în aceeași măsură ca băieții, atât în sport și educație, cât și în carieră, aspect indicat de 49% dintre respondenți.
