Tot mai mulți români vor să muncească și după pensionare. Ce arată un studiu despre angajații de peste 55 de ani

Patru din zece angajați români care au împlinit 55 de ani sunt dispuși să rămână pe piața muncii chiar și după atingerea vârstei legale de pensionare. Procentul este mai mare decât media europeană, unde aproximativ o treime dintre salariații din aceeași categorie de vârstă ar accepta să își continue activitatea profesională, potrivit unui studiu realizat de o companie specializată în soluții de resurse umane.

Cercetarea SD Works arată că și angajații mai tineri din România sunt interesați de posibilitatea de a lucra după pensionare. Astfel, 34% dintre persoanele cu vârste sub 35 de ani iau în calcul această variantă, în timp ce la nivel european ponderea depășește ușor 25%.

Europa îmbătrânește, iar companiile se confruntă cu lipsa angajaților

Datele Eurostat evidențiază o îmbătrânire accelerată a populației europene. Dacă în anul 2005 persoanele de minimum 65 de ani reprezentau 17% din totalul populației, pentru 2025 ponderea acestora era estimată la 22%.

În același timp, estimările Comisiei Europene indică o posibilă reducere cu aproximativ 12% a forței de muncă din Europa în perioada 2022-2070, chiar dacă participarea femeilor și a persoanelor mai în vârstă pe piața muncii este în creștere.

Efectele acestor schimbări demografice sunt deja resimțite de angajatori. În România, 49% dintre responsabilii cu deciziile în domeniul resurselor umane afirmă că se confruntă cu dificultăți în găsirea personalului necesar. La nivel european, procentul ajunge la 52%.

Deficitul de angajați este și mai accentuat în alte state europene. Slovenia înregistrează cea mai ridicată pondere, de 64%, urmată de Croația, Irlanda și Țările de Jos, fiecare cu 57%. Probleme similare sunt raportate în Norvegia (56%), Germania (55%) și Regatul Unit (54%).

Angajații mai tineri își doresc pensionarea anticipată într-o proporție mai mare

Unul dintre rezultatele interesante ale studiului este că salariații mai în vârstă nu sunt neapărat cei mai interesați de retragerea timpurie din activitate.

În România, 40% dintre angajații care au cel puțin 55 de ani ar prefera să iasă anticipat la pensie. În schimb, în rândul celor sub 35 de ani, procentul urcă la 63%.

La nivel european, aproximativ jumătate dintre angajații de peste 55 de ani și-ar dori pensionarea înainte de termen, comparativ cu 61% dintre salariații mai tineri.

În ceea ce privește continuarea activității după împlinirea vârstei legale de pensionare, 42% dintre angajații români de minimum 55 de ani sunt dispuși să lucreze în continuare, față de numai 32% la nivel european.

Familia și sănătatea, principalele motive pentru retragerea din activitate

Potrivit specialiștilor care au realizat cercetarea, motivele financiare nu reprezintă, de regulă, factorul decisiv pentru angajații mai în vârstă care își doresc pensionarea anticipată.

În România, 78% dintre aceștia spun că ar prefera să aibă mai mult timp pentru familie și pentru activitățile personale. Problemele sau preocupările legate de sănătate sunt menționate de 72% dintre respondenți, iar 44% vor să se dedice unor obiective personale.

Toate aceste procente sunt mai ridicate decât mediile europene, care se situează la 57%, 53% și, respectiv, 40%.

Lipsa motivației profesionale reprezintă un alt motiv pentru retragerea anticipată, fiind invocată de 36% dintre angajații români, comparativ cu 32% la nivel european.

În schimb, solicitarea fizică și cea psihică asociate locului de muncă au o influență mai redusă în România decât în alte state. Munca solicitantă fizic este indicată de 13% dintre respondenții români, iar presiunea psihică de 17%. La nivel european, procentele sunt de 25% și, respectiv, 26%.

Românii de peste 55 de ani se declară mulțumiți de locul de muncă

Disponibilitatea de a continua activitatea profesională după pensionare poate fi explicată și prin modul în care angajații mai în vârstă își evaluează experiența la serviciu.

Conform studiului, 86% dintre salariații români de minimum 55 de ani consideră că au energia necesară pentru a-și îndeplini eficient atribuțiile profesionale. La nivel european, această percepție este împărtășită de 76% dintre angajații din aceeași categorie.

De asemenea, 84% dintre angajații români mai în vârstă afirmă că activitatea profesională le oferă satisfacție, sens și împlinire. Media europeană este de aproximativ 80%.

În cazul tinerilor sub 35 de ani, sentimentul că munca le oferă un scop este mai puțin răspândit. Procentul ajunge la 69% în România și la 68% în Europa.

Diferențe importante apar și în privința satisfacției generale față de activitatea profesională.

În România, 84% dintre angajații de minimum 55 de ani se declară mulțumiți de ceea ce fac, comparativ cu 72% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 78% și, respectiv, 71%.

Totodată, 74% dintre salariații români din categoria de vârstă superioară consideră că munca lor este apreciată, în timp ce numai 64% dintre colegii mai tineri au aceeași percepție. Mediile europene sunt de 65% pentru angajații mai în vârstă și 59% pentru cei tineri.

Angajații cu experiență sunt mai puțin interesați să își schimbe locul de muncă

O altă concluzie a cercetării arată că salariații trecuți de 55 de ani manifestă o stabilitate profesională mai mare decât generațiile tinere.

În România, numai 9% dintre angajații de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă la o altă companie. În cazul celor sub 35 de ani, procentul ajunge la 32%.

La nivel european, diferența este și mai evidentă: doar 5% dintre salariații mai în vârstă caută un alt angajator, comparativ cu 19% dintre cei tineri.

Această tendință se manifestă și atunci când vine vorba despre schimbarea postului în cadrul aceleiași organizații.

Astfel, 9% dintre angajații români de minimum 55 de ani sunt interesați de un alt rol la actualul loc de muncă, față de 25% dintre salariații sub 35 de ani. Mediile europene sunt de 4% și, respectiv, 18%.

În același timp, 72% dintre angajații români mai în vârstă declară că nu caută un loc de muncă în afara companiei, iar 74% nu urmăresc ocuparea unei alte funcții în organizația în care lucrează.

La nivel european, ponderile corespunzătoare sunt de 83% și 86%.

Interesul pentru cursurile de perfecționare scade odată cu vârsta

Studiul evidențiază diferențe între generații și în ceea ce privește dorința de dezvoltare profesională.

În România, 46% dintre angajații de minimum 55 de ani afirmă că nu sunt interesați să participe la programe de formare sau perfecționare. În rândul celor sub 35 de ani, procentul este de 32%.

La nivel european, jumătate dintre salariații mai în vârstă nu își doresc astfel de cursuri, comparativ cu 36% dintre angajații tineri.

Pe de altă parte, 77% dintre românii sub 35 de ani vor să își îmbunătățească în continuare competențele profesionale, în timp ce, în categoria celor de minimum 55 de ani, procentul este de 63%.

Ambele valori depășesc mediile europene, de 70% în cazul tinerilor și 58% în cazul angajaților mai în vârstă.

Rezultatele cercetării sugerează că experiența profesională acumulată de-a lungul anilor contribuie la creșterea încrederii angajaților mai în vârstă în propriile capacități, chiar și într-un context economic caracterizat de schimbări rapide pe piața muncii.