Amenzi de peste 1,5 milioane de lei, aplicate de ANSVSA în industria alimentară. Ce nereguli au descoperit inspectorii

Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au aplicat, în luna septembrie, 170 de amenzi în valoare totală de peste 1,55 milioane de lei și 142 de avertismente, în urma verificărilor desfășurate la operatorii economici din industria alimentară. Controalele au vizat unitățile care produc și comercializează produse alimentare de origine nonanimală, inclusiv cele din sectorul de morărit, panificație și patiserie.

Potrivit datelor transmise de ANSVSA, în luna septembrie au fost efectuate 9.655 de controale la nivel național. Inspectorii au verificat activitatea unităților specializate în prelucrarea cerealelor, fabricarea pâinii și a produselor de patiserie, producția de băuturi răcoritoare și alcoolice, dar și a altor operatori din industria agroalimentară.

În urma acțiunilor desfășurate de Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din județe și din municipiul București, autoritățile au aplicat 170 de sancțiuni contravenționale, în cuantum de 1.553.600 de lei, la care s-au adăugat 142 de avertismente.

Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a subliniat că verificările constante sunt necesare pentru a preveni eventualele pericole la adresa sănătății populației. Acesta a atras atenția că respectarea regulilor de igienă, posibilitatea identificării provenienței produselor și aplicarea măsurilor interne de control reprezintă condiții esențiale pentru siguranța alimentelor. Totodată, oficialul a precizat că instituția va continua controalele pentru depistarea și înlăturarea abaterilor de la legislația în vigoare.

Ce au verificat inspectorii ANSVSA

Acțiunile au făcut parte din Programul de supraveghere și control al ANSVSA pentru anul 2026, destinat monitorizării respectării normelor legale și reducerii riscurilor care ar putea afecta sănătatea consumatorilor.

În timpul inspecțiilor, autoritățile au analizat condițiile de igienă din spațiile de producție și depozitare, modul în care sunt manipulate și păstrate materiile prime, dar și condițiile de conservare a produselor finite.

De asemenea, au fost examinate documentele necesare autorizării și funcționării unităților, sistemele de trasabilitate, informațiile înscrise pe etichete și măsurile adoptate pentru prevenirea infestării cu dăunători. Inspectorii au urmărit și respectarea procedurilor de siguranță alimentară bazate pe principiile HACCP, precum și aplicarea programelor proprii de autocontrol.

Probleme de igienă, etichetare și depozitare

Printre cele mai frecvente abateri identificate s-au numărat condițiile necorespunzătoare de igienă în zonele de procesare și depozitare a alimentelor, deficiențele privind întreținerea echipamentelor și ustensilelor folosite în procesul de producție, dar și nerespectarea cerințelor referitoare la curățenie și dezinfecție.

Inspectorii au descoperit inclusiv nereguli în efectuarea operațiunilor de dezinsecție și deratizare, precum și în utilizarea materialelor și substanțelor destinate igienizării.

Alte probleme au vizat aplicarea incompletă sau documentarea necorespunzătoare a procedurilor HACCP, etichetarea și ambalarea produselor, precum și absența unor documente care să ateste efectuarea analizelor sau proveniența alimentelor.

Au fost constatate și deficiențe legate de documentele medicale ale angajaților, fișele de aptitudine și folosirea echipamentelor individuale de protecție.

Probe alimentare, trimise pentru analize de laborator

Pe lângă verificarea documentelor și a condițiilor de lucru, inspectorii au recoltat probe din produsele alimentare, care au fost trimise către laboratoare pentru efectuarea analizelor de specialitate.

Testele urmăresc stabilirea conformității alimentelor cu normele de siguranță, inclusiv respectarea limitelor legale pentru reziduurile de pesticide, contaminanți și alte substanțe care pot fi dăunătoare sau a căror utilizare este interzisă.

Reprezentanții ANSVSA precizează că astfel de acțiuni urmăresc identificarea din timp a problemelor din lanțul alimentar și prevenirea comercializării unor produse care nu respectă standardele de siguranță.