Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune comună, dar care adesea rămâne nediagnosticată. Netratată, poate provoca simptome dureroase, crește riscul dezvoltării unor afecțiuni grave și poate duce inclusiv la cangrenă și amputație.
BAP este o afecțiune care are ca și cauză principală ateroscleroză (depunerea depozitelor de grăsime la nivelul pereților vaselor, ceea ce duce la îngustarea arterelor respective și îngreunarea trecerii sângelui la acest nivel).
Cel mai frecvent afectate sunt arterele membrelor inferioare și mult mai rar cele ale membrelor superioare. Netratate, leziunile avansează și, în timp, se pot produce modificări importante, uneori ireversibile, ale țesuturilor care primesc sânge prin vasul afectat.
Boala vasculară periferică poate include și afectarea arterelor gâtului (carotide), arterelor renale și arterelor care vascularizează tubul digestiv (trunchiul celiac și arterele mezenterice superioară și inferioară).
Persoanele cu această afecțiune au risc crescut de infarct miocardic și de accident vascular cerebral, dar și alte probleme serioase de sănătate care pot necesita tratamente agresive (ex: amputație de membru).
Există mai mulți factori ce pot crește riscul apariției bolii vasculare periferice. Unii dintre ei pot fi controlați sau schimbați, alții nu.
Din prima categoria fac parte:
- dislipidemia (colesterol și/sau trigliceride crescute);
- diabetul zaharat – 1 din 3 diabetici asociază și BAP;
- hipertensiunea arterială;
- obezitatea;
- fumatul – riscul apariției BAP este de 3 ori mai ridicat în rândul fumătorilor;
- lipsa de activitate fizică.
Categoria factorilor de risc care nu pot fi controlați/schimbați include:
- vârsta ≥ 50 de ani;
- istoricul de boală cardiacă, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Boala arterială periferică nu provoacă întotdeauna simptome, în special în stadiile incipiente. Cel mai frecvent simptom este reprezentat de durerea apărută în timpul mersului (la distanțe care scad pe măsură ce boala avansează, până când apare și în repaus, mai ales în timpul nopții). Alte posibile simptome sunt:
- tegumente reci;
- edeme;
- tegumente palide sau de culoare violacee-albăstruie.
Se mai pot observa:
- răni la nivelul membrelor inferioare care nu se vindecă sau se vindecă foarte greu;
- cangrenă sau zone cu țesut mort;
- disfuncție erectilă (în special la bărbații cu diabet).
Cea mai relevantă procedură de diagnostic este angiografia. Unul dintre cele mai importante avantaje ale acestei proceduri este acela că, dacă în timpul investigației se observă îngustări semnificative ale arterelor, se poate continua imediat cu procedura de angioplastie, adică tratarea vaselor afectate prin dilatare cu balon (angioplastie cu balon) și implantare de stent (angioplastie cu stent).
031 9300
Bld. 1 Decembrie 1918, Nr. 21, incinta spitalului HEKA
