S-a încheiat prima ediție a “Festivalului Sărmăluțelor”, la Cumpăna
Trei zile de sărbătoare în inima Dobrogei, în care aromele bucătăriei tradiționale s-au împletit cu muzica, dansurile și obiceiurile comunităților etnice, transformând Centrul Civic al comunei Cumpăna într-un loc al întâlnirii dintre culturi și generații, al prieteniei și al bucuriei de a fi împreună.
S-a încheiat prima ediție a “Festivalului Sărmăluțelor”, eveniment organizat de Primăria și Consiliul Local ale Comunei Cumpăna, în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR), care a adus în prim-plan bogăția gastronomică și multiculturală a Dobrogei.
Ultima zi a festivalului a continuat în aceeași atmosferă de sărbătoare, cu un amplu program artistic, în care cântecul popular românesc, dansurile tradiționale ale comunităților etnice și talentul tinerilor artiști au oferit publicului o adevărată călătorie prin patrimoniul cultural al acestui ținut.
Folclorul românesc și tradițiile locale au ocupat un loc de cinste pe scena festivalului, prin evoluțiile ansamblurilor „Boboceii Cumpenei”, „Mugurașii Cumpenei” și „Doina Cumpenei”, pregătite de maestrul coregraf Constantin Olteanu, alături de asistentul coregraf Oana Olteanu. De la cei mai mici dansatori, care duc mai departe primii pași ai jocului popular, până la tinerii și doamnele care păstrează cu mândrie frumusețea portului și a tradițiilor românești, fiecare moment a fost o mărturie a continuității valorilor culturale în comunitatea din Cumpăna.
Tradițiile comunității turce au fost reprezentate de Ansamblul de dansuri „Fidanlar” și Ansamblul „Șirinler”, ambele din Constanța, coordonate de Melek Osman, ale căror evoluții au adus pe scenă ritmurile și frumusețea dansurilor tradiționale turcești. Repertoriul muzical al acestei comunități a fost completat de interpreta Zara Ionus.
Bogăția multiculturală a Dobrogei a fost pusă în valoare prin participarea unor ansambluri reprezentative pentru comunitățile etnice ale regiunii:
Ansamblul Folcloric „Zadunaiska Sici” din Tulcea, grup vocal și de dans ucrainean, coordonat de profesorul Lucica Gherman, a adus în fața publicului cântecele și dansurile tradiționale ucrainene.
Ansamblul de dansuri grecești „Astras” din Constanța, coordonat de Ștefanel Gavrizi, a prezentat frumusețea și dinamismul dansurilor elene.
Ansamblul artistic „Galuboe More” al Comunității Rușilor Lipoveni din Constanța, coordonat de profesorul Claudia Artion, a oferit publicului momente reprezentative pentru patrimoniul cultural al acestei comunități.
Un loc aparte în program l-a ocupat Ansamblul „Rădăcini” al Școlii de Dans și Fitness TOTAL din Constanța, coordonat de coregraful Corina Tiron, care a prezentat atât suite de dansuri tradiționale românești, cât și dansuri specifice comunităților greacă, macedoneană și bulgară, ilustrând prin mișcare și expresivitate diversitatea culturală a spațiului dobrogean.
Scena festivalului a oferit și în ultima zi un spațiu de afirmare a tinerelor talente, care au demonstrat că dragostea pentru muzică și tradiții se cultivă încă din copilărie. Publicul s-a bucurat de momentele artistice susținute de Ioana Dan, Matilda Atănăsoaie, Anelis Alexandru, Miruna Roșu, Teodora Maria Vlădășel, precum și Zenaida Pantazi și Alesia Ivan. Prin participarea lor, tinerele soliste au adus prospețime și emoție spectacolului, confirmând importanța susținerii și promovării talentelor din comunitatea noastră.
De asemenea, sărbătoare ultimei zile a fost întregită de recitalurile unor interpreți apreciați ai muzicii populare românești. Marius Brutaru și Jeni Brutaru au adus în fața publicului frumusețea cântecului dobrogean, alături de Virginia Ciorogaru și Andreea Scurtu, reprezentante ale aceleiași zone folclorice.
Mihaela Vîscea, Maria Panov și Alexia Adriana Luchian, au adus pe scenă frumusețea cântecului moldovenesc, iar Ionel Chiriță, alături de Grupul „Macoveiul” și Luminița Bălan din Buzău, au oferit publicului un momente muzical de excepție. Prin diversitatea repertoriilor și a momentelor artistice, spectacolul de duminică a încheiat cele trei zile de festival într-o atmosferă de sărbătoare, în care fiecare comunitate și fiecare generație și-au găsit locul.
Dincolo de bogăția programului artistic, gastronomia a rămas sufletul “Festivalului Sărmăluțelor”. La fel ca și în restul zilelor, standurile amenajate în Centrul Civic au adus în fața vizitatorilor o varietate de preparate tradiționale, pregătite după rețete păstrate și transmise din generație în generație.
Aproximativ 15.000 de sarmale, pregătite după rețete românești și ale comunităților etnice, din carne de vită, porc sau chiar pește, au fost savurate de participanți pe parcursul celor trei zile de festival. Alături de acestea, gozleme, lokma, adana, baclavaua, șuberecul, mustul proaspăt stors și zeci de alte bunătăți tradiționale au întregit atmosfera unei sărbători în care gusturile au devenit o punte între culturi.
În Dobrogea, locul în care de veacuri români, turci, tătari, aromâni, greci, bulgari, ruși lipoveni și alte comunități împart același pământ, gastronomia spune poate cel mai firesc povestea conviețuirii. Fiecare comunitate și-a păstrat identitatea, dar a împrumutat și a dăruit, la rândul său, gusturi, obiceiuri și rețete, îmbogățind patrimoniul culinar al regiunii.
În paralel, Piața Agroalimentară din comuna Cumpăna a oferit vizitatorilor posibilitatea de a descoperi și achiziționa legume, fructe de sezon, brânzeturi, produse din carne și alte preparate tradiționale, susținând astfel producătorii și comercianții prezenți.



