Românii apelează tot mai des la inteligența artificială, dar o folosesc mai mult acasă decât la serviciu

Inteligența artificială câștigă tot mai mult teren în rândul angajaților din România, însă utilizarea acestei tehnologii este considerabil mai frecventă în viața privată decât în mediul profesional. Potrivit celui mai recent studiu, 58% dintre salariații români au folosit instrumente de inteligență artificială (IA) la serviciu în ultimele 12 luni, procent în creștere față de 42% în anul precedent. În schimb, în scopuri personale, tehnologia este utilizată de 85% dintre respondenți.

Cercetarea evidențiază și principalele dificultăți care împiedică integrarea inteligenței artificiale în activitatea profesională. Un sfert dintre angajații chestionați (25%) susțin că sarcinile lor zilnice nu le oferă suficiente ocazii pentru a folosi aceste instrumente. Alte 21% dintre persoane au rezerve în privința corectitudinii și calității informațiilor generate, în timp ce 11% recunosc că nu dețin cunoștințele necesare pentru utilizarea tehnologiei.

Un alt aspect semnalat de studiu privește modul în care companiile își recompensează angajații. Numai 9% dintre participanți consideră că folosirea eficientă a inteligenței artificiale și inițiativele inovatoare sunt apreciate concret de angajatori. În schimb, respectarea procedurilor interne este recompensată în 36% dintre cazuri, iar evitarea erorilor, în 35%.

În ceea ce privește factorii care afectează productivitatea, 11% dintre salariații români indică pregătirea insuficientă și lipsa anumitor competențe drept principalele dificultăți, în timp ce media internațională se situează la 16%.

Angajații români, mai dispuși să accepte schimbările decât cei din alte țări

Datele cercetării arată că România se remarcă în regiune prin disponibilitatea ridicată a angajaților de a se adapta la transformările din mediul profesional.

Astfel, 63% dintre respondenții din România afirmă că sunt pregătiți să adopte noi modalități de lucru. Procentul este semnificativ mai mare decât cel înregistrat în Polonia (50%), Cehia (46%) și Ungaria (41%). La nivel mondial, media celor dispuși să accepte schimbările este de 52%.

În plus, 69% dintre salariații români sunt convinși că pot dobândi abilități noi. Cu toate acestea, accesul la oportunități și materiale de învățare s-a redus. Dacă în anul precedent 64% dintre respondenți declarau că beneficiază de asemenea resurse, în 2026 proporția a coborât la 55%.

În paralel, patru din zece angajați susțin că responsabilitățile profesionale au crescut considerabil, ceea ce indică o presiune tot mai mare asupra forței de muncă.

Inteligența artificială, utilizată zilnic de puțini angajați

Deși tot mai mulți români experimentează instrumentele bazate pe inteligență artificială, folosirea lor constantă în activitatea profesională rămâne limitată.

Doar 17% dintre angajații din România utilizează zilnic inteligența artificială generativă la serviciu, sub media globală de 22%. În cazul utilizării cel puțin o dată pe săptămână, procentul ajunge la 36% în România, comparativ cu 41% la nivel internațional.

Situația este și mai evidentă în cazul agenților AI, instrumente capabile să execute anumite sarcini în mod automat. Potrivit studiului, 58% dintre respondenții români nu au folosit niciodată astfel de soluții în activitatea profesională. Numai 11% le utilizează săptămânal, iar 6% apelează la ele în fiecare zi.

Inteligența artificială îmbunătățește calitatea muncii, dar poate aduce sarcini suplimentare

Dincolo de dificultățile de implementare, angajații care folosesc inteligența artificială observă și beneficii concrete. Aproximativ 66% dintre utilizatori afirmă că tehnologia a contribuit la creșterea calității activității lor, iar 29% consideră că instrumentele AI îi sprijină în rezolvarea sarcinilor mai dificile. Valorile sunt apropiate de cele înregistrate la nivel mondial.

Totuși, utilizarea inteligenței artificiale nu înseamnă automat și reducerea efortului profesional. Dimpotrivă, 46% dintre angajații care folosesc această tehnologie susțin că volumul total de muncă a crescut.

Cercetarea mai evidențiază faptul că utilizatorii inteligenței artificiale tind să fie mai implicați profesional și să manifeste un nivel mai ridicat de încredere în conducerea companiilor.

În același timp, aceștia sunt mai predispuși să ia în calcul schimbarea locului de muncă. Astfel, 30% dintre angajații care utilizează AI consideră foarte posibil să își schimbe angajatorul în următoarele 12 luni, comparativ cu o medie de 18%.

Datele sugerează că, deși inteligența artificială devine tot mai prezentă în activitatea profesională, integrarea sa eficientă depinde în continuare de pregătirea angajaților, accesul la resurse și disponibilitatea companiilor de a încuraja inovarea.